Ediția de anul ăsta a Jobshop a fost un mare eșec după părerea mea. În anii trecuți la standuri s-au prezentat zeci de companii, care mai de care precum Adobe, Microsoft, UbiSoft și alți giganți din industria IT. La această ediție au participat nu mai mult de 14 companii în timp ce la alte ediții se adunau câteva zeci pe o perioadă de câteva zile chiar.
Partea interesantă a fost discuția pe care am avut-o cu un reprezentant al firmei Interoute. Încercând se aflu care sunt cerințele unui candidat ideal, omul a fost destul de evaziv în explicații în sensul că nu a dat multe detalii despre cerințele tehnice. Ei sunt interesați de persoane capabile să învețe repede, din pasiune și să se integreze bine în grup. Atât! Cunoștințele tehnice nu contează. Păi cum așa? Omul a motivat:
What you study in faculties is 100-year old technology. You learn nothing here. What we do there is the real deal and it’s a real bitch. If you prove yourself capable to learn, we’ll teach you everything you need to know.
Cu alte cuvinte, străinii au prins cum merge sistemul educațional la noi. Și știu că nu au ce să facă. Și atunci îi preferă pe români, nu pentru ceea ce știu ei, ci pentru faptul că sunt inteligenți și învață din mers.
Un angajator străin are o altă mentalitate în așa fel încât este suficient de open-minded să investească în pregătirea angajaților și să se axeze mai mult pe calitățile etice și sociale ale unui candidat decât pe experiența tehnică.
La noi, patronii avizi de profituri rapide și investii minime, fac treaba românească! Să fii tânăr, să ai experiență, să muncești ca sclavul peste program și să tragi cât de tare poți. Lucruri care bineînțeles că nu se pot face, fapt care duce inevitabil la lucrări făcute superficial…
P.S. Nu vă mai luați CV-ul cu voi. Toți îl așteaptă pe email.
